Trăim într-o societate de bătrâni, condusă de bătrâni, cu politici ÅŸi decizii în favoarea bătrânilor. Viitorul e sufocat ÅŸi consecinÅ£ele sunt nefaste pe toate planurile: economic, financiar, intelectual, politic, social, moral, psihologic… Bătrânii din societăţile europene au dezvoltat anticorpi extrem de eficienÅ£i împotriva oricăror schimbări care le-ar periclita liniÅŸtea azilului, rénta de situaÅ£ie ÅŸi privilegiile de tot soiul. A Å£ine cu dinÅ£ii de avantaje e sportul preferat al seniorilor europeni. Să fim bine înÅ£eleÅŸi din capul articolului: argumentele dezvoltate mai jos nu au nimic de-a face cu un cult al tinereÅ£ii slăvite la toate etajele nici cu lupta oarbă între generaÅ£ii. Există tineri idioÅ£i ÅŸi bătrâni formidabili. A privi realitatea în faţă nu ÅŸtirbeÅŸte cu nimic dragostea ÅŸi respectul pentru vârsta părinÅ£ilor ÅŸi bunicilor noÅŸtri. Nimeni nu le cere ieÅŸirea din scenă, ci doar conÅŸtientizarea unei situaÅ£ii nesustenabile.
Dacă aruncăm o privire peste piramida vârstelor în Europa, constatarea e implacabilă: cei de peste 50 de ani reprezentau 23% din totalul populaÅ£iei în anii ’70, 30% azi ÅŸi spre 45% peste douăzeci de ani, adică mâine. Vestea bună e că trăim din ce în ce mai mult, vestea proastă, pentru unii, e că facem din ce în ce mai puÅ£ini copii. Toate politicile puse în practică în societăţile noastre sunt dedicate bătrânilor de către iubiÅ£ii noÅŸtri conducători – bătrâni la rândul lor (unii politicieni europeni se plimbă pe scenă de vreo 40 de ani). Trăim într-o tiranie concepută de bătrâni pentru bătrâni ale cărei tentacule se întind peste toate domeniile.
Prima absurditate economică ÅŸi inechitate socială e legată de faptul că în Europa munca e taxată mai mult decât capitalul. EcuaÅ£ia e simplă: tinerii sunt plini de credite/datorii în timp de bătrânii deÅ£in capitalul ÅŸi proprietăţile. Într-o societate condusă de bătrâni pentru bătrâni e logic ÅŸi just să taxezi munca mai mult decât capitalul care zace ascuns ori e investit în plasamente îndoielnice din punct de vedere economic. Munca e taxată la nivel de 27% din PIB în Europa contra 17% în Statele Unite. 10% care ne atârnă de gât! A contrario, capitalul prosperă liniÅŸtit. De exemplu, FranÅ£a, cu ipocrizia-i cunoscută, taxează între 0% ÅŸi 12% plasamentele. A trata astfel munca are efecte devastatoare asupra competitivităţii, a consumului ÅŸi a creÅŸterii economice (în consecintă, asupra somajului). Ele produc ÅŸi o răsturnare a valorilor ÅŸi a priorităţilor. Între altele, în România, situaÅ£ia scandaloasă a chiriilor netaxate ÅŸi a altor jocuri la limita evaziunii fiscale merg în acelaÅŸi sens. Nu e o chestiune de dreapta sau stânga politică ci de stimulare economică ÅŸi bun simÅ£…
A doua măgărie a seniorilor e legată de lupta obsesivă a europenilor, în frunte cu germanii, împotriva inflaÅ£iei. Nu la Repubica de la Weimar le stă lor mintea ci la banii puÅŸi la ciorapul bătrânilor (urmăriÅ£i dinamica demografică a Germaniei ÅŸi-i veÅ£i înÅ£elege discursul). RaÅ£iunea e iarăşi foarte simplă: tinerii se împrumută, bătrânii împrumută. S-o lămurim odată pentru totdeauna: inflaÅ£ia e bună pentru organism! E asemenea colesterolului: prea multă strică, prea puÅ£ină te omoară. Ea e prietenul intim al celui care împrumută (deci, riscă) ÅŸi inamicul public al celui care economiseÅŸte. În anii ’60-’70, când bătrânii noÅŸtri de astăzi erau tineri, dobânzile reale la credite erau negative, roase fiind de inflaÅ£ie. Astăzi, Banca Centrală Europeană e duÅŸmanul de moarte al tinerilor. Luptă împotriva inflaÅ£iei ÅŸi refuză absurd scufundarea prin injectarea de monedă a unei părÅ£i din uriaÅŸa datorie publică a europenilor. Culmea nesimÅ£irii e că dobânzile pentru această datorie acumulată sunt plătite în general către bătrâni ÅŸi vehiculele lor de plasament. Rezultatul e o presiunea fiscală uriaşă asupra muncii, taxe si planuri de rigoare ce se succed toate în detrimentul tinerilor. Bătrânii ne lasă moÅŸtenire o datorie uriasă ÅŸi îÅŸi salvează avuturile invocănd nenorocita stabilitate. Moralmente ÅŸi economiceÅŸte comportamentul lor este de neacceptat!
A treia situaÅ£ie revoltătoare e legată de o piaţă a muncii flexibilă pâna la rupere în zona tinerilor ÅŸi total rigidă pentru bătrani. ProtejaÅ£i până în dinÅ£i de armatele sindicale au transferat precaritatea, contractele cu durată determinată ÅŸi interimatele pe spatele celor tineri. 50% din contractele tinerilor din FranÅ£a ÅŸi Spania sunt temporare! ConsecinÅ£e dramatice decurg de aici când vorbim despre accesul la creditare, ÅŸomaj de masă dacă creÅŸterea economică patinează ÅŸi frică de viitor ÅŸi de iniÅ£iativă. Aritmetica stângistă de tipul un batrân în minus la birou egal un tânar în plus, e tâmpă ÅŸi lipsită de realism economic, însă flexibilitatea omogenă pe piaÅ£a muncii e oxigenul de care avem toÅ£i nevoie.
Cât despre dezbaterile referitoare la vârsta de pensionare în Europa, pasiunile declanÅŸate de cei care îÅŸi simt privilegiile ameninÅ£ate sunt pur ÅŸi simplu indecente. OpÅ£iunile nu sunt complicate. Sunt doar două la număr. Ori lucrezi ani în plus ÅŸi Å£i se reduce pensia nominală asta însemnând că te finanÅ£ezi singur. Ori se măreÅŸte presiunea fiscală pe tineri ridicând impozitul sau finanÅ£ându-ne printr-o nouă datorie ce se va sparge tot în capul lor. Tinerii sunt pe punctul de a pierde ÅŸi această bătălie.
Dar preferinÅ£a pentru bătrâni depăşeÅŸte cu mult graniÅ£a aspectelor strict economice si financiare. Obsesia occidentală pentru securitate, asigurarea împotriva tuturor riscurilor (chiar ÅŸi atunci când ele nu există – vezi delirul principiului juridic al precauÅ£iei), aversiunea faţă de nou, temele recurente ale campaniilor electorale, toate au drept Å£intă comună seniorii ori un conportament bătrânesc. Ele anchilozează iniÅ£iativa, amputează optimismul ÅŸi ne proiectează într-o lume prefabricată ÅŸi statică. Rezultatul e măsurabil economic: din primele 30 de capitalizări bursiere în Statele Unite, 10 aparÅ£in noii lumi tehnologice. În Europa sunt doar două, ÅŸi acelea discutabile: Orange ÅŸi Deutsche Telekom.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu